andreipopescu.ro

Hot:

Salutari dragilor, vreau sa va spun ca ieri, 5 octombrie 2009, am fost implicat intr-un accident rutier. In timp ce conduceam un scuter am fost lovit de o masina condusa de o doamna ce a uitat sa se mai asigure si a intrat in mine in plin. Faptul ca acum sunt acasa cu clavicula fracturata in 2-3 locuri si nu printr-o camera frigorifica se datoreaza numai si numai faptului ca am purtat CASCA, care mi-a fost inger pazitor si m-a salvat de la moarte. Daca nu as fi purtat casca, astazi ati fi vorbit despre mine la trecut, doi copii de 5 ani ar fi ramas fara tata si o doamna doctor ar fi infundat puscaria pentru o secunda de neatentie…
Asadar, daca mergeti cu motocicleta, scuterul, bicicleta pe drumurile publice PURTATI CASCA, pentru ca aceasta va va salva de neatentia, indolenta sau nesimtirea celorlalti participanti la trafic.
Tineti minte ce va spun, oricat de cool ar fi sa-ti sufle vantul prin par, este mult, mult mai cool sa fii in viata!

Va salut cu drag si sa dea Domnul sa ne auzim sanatosi.

PURTATI CASCA!!!
(am sa revin cu poze si mai multe detalii)

Hot:

In viata e ca in fotbal, toata lumea se pricepe din tribuna, insa in teren multi isi rup picioarele.
Asadar am sa incep cu greseli pe care le-am facut eu, ca sa nu cumva sa credeti ca doresc sa critic pe cineva sau sa filozofez aiurea.
Nu de mult am trecut printr-o experienta prin care nu mi-am imaginat vreodata ca as putea trece, iar apoi sa mai pot trai… . Nu va voi spune ce am patit pentru ca ies din subiect. Ideea e ca, inainte cu cateva luni sa mi se intample “nenorocirea”, un amic al meu patise acelasi lucru, ma rog ceva similar, iar eu ca un spectator de tribuna ce eram atunci pentru el am navalit peste el cu sfaturi care mai de care mai sfatoase la care el ma intreba atunci “…tu asa ai face?” si eu bineinteles impins de “vastele” mele cunostinte despre viata ii raspundeam “sigur ca da, poate chiar mai mult…”. Si uite asa cum eram eu “cunoscatorul” din tribuna, dupa ceva timp realizez ca sunt si eu in “teren”, loc de unde sfaturile pe care le dadeam amicului meu (despre care mi-am amintit in secunda 2) nu mai pareu asa de realizabile. Amicul meu s-a descurcat pana la urma, desi a ramas cu traume grele in urma experientei,  mai mult sau mai putin ajutat de sfaturile mele insa eu nu am putut urma nici macar unul din sfaturile pe care i le-am dat lui…  Problemele s-au “rezolvat” si pentru mine sau cel putin asa imi place sa cred, insa de aici am ramas cu multe lucruri invatate…

Nu mai dau niciodata sfaturi pe care eu nu le-as putea aplica sau sa le fi aplicat vreodata pentru ca in momentul cand un om este disperat se poate agata de orice cuvant ca sa se salveze, iar daca sfatul pe care tu i-l dai nu este unul bun si este doar asa ca te consideri “cunoscator” desi nu ai trecut niciodata printr-o problema similara, acest sfat poate schmba viata si destinul unui om si nu stiu cine are puterea si moralul sa-si asume responsabilitatea… eu unul nu, asa ca mai bine tac decat sa mai vorbesc din tribuna.

Andrei Popescu